210
TROIS CONFÉRENCES SUR L ' A R M É N I E
I n ce priveste p i c t u r a , ma i aies p i c t u r i l e mu –
rale, ele n'au mare desvoltare în Armen i a si au
fost introduse ma i aies sub influença sirianâ si
bizantinâ; frescele, ce s'au descoperit într'unele
mânâstiri d i n Eg i p t , scot la ivealâ nume de pic-
t o r i armeni.
Sculptura armeanâ împrumutâ mo t i ve l e sale
refelelor de ceaprâzârie si se remarcâ galoane
împletite cari încadreazâ panourile f i f a c bo rdur a
dealungul frizelor.
Cât priveste colorarea si caligrafia manuscri-
selor, ea dateazâ poate d i n secolele a l VH- l e a si
V I I I - l e a aie erei noastre, dar n u se cunosc astâzi
manuscrise armene copiiate înainte de anul 887.
Aceasta este tetraevanghelia zisâ delà Moscova.
Vo r b i nd despre muzicâ, conferenfiarul afirmâ
câ ea a fost desigur cultivatâ delà început în A r –
menia, dar nu exista probe. I n evul-mediu, i mn u -
rile religioase se înmulf esc mu l t si ma i târziu, în
secolul a l X V I I I - l e a Baba Hamb a r f un i an a
fâcut o reforma muzicalâ si a introdus oarecare
r egu l i , care furâ în gênerai adoptate dupa moar -
tea sa. I n sf ârçit d-sa a evocat opéra muzicogra-
ficâ de p r i mu l o r d i n a l u i P. Komi t a s si dâ,
dupa acest savant, detalii prefioase si interesantç
asupra muz i c i i populare a armenilor.
Fonds A.R.A.M