EXTRA I T S D E L A PRESSE
209
p u r i u de câtre armeni. L a fel, covoarele armene
erau célèbre încâ d i n secolele a l VH- l e a si a l
V l I I - l e a aie erei noastre. I n ce priveste broderiile
si dantelele armenesti, ele, s'au bucurat t o t -
deauna de o reputat/ie meritatâ si universalâ. I n
sfârsit faiantele armenesti erau cunoscute p r e t u -
t i nd en i si numeroase exemplare sunt semnate eu
nume de maestri armeni.
Pr i n t r e artele majore,conferenf.iarulanalizeazâ
successiv, arh i t e c tura , sculptura, p i c t ur a si m u -
zica.
Ar h i t e c t u r a religioasâ a fost studiatâ în mod
particular de câtre istoricii de artâ si s'a ajuns
la rezultate destul de satisfâcâtoare, în ce p r i –
veste influen|ele pe care le-a suferit, precum si
acelea pe care le-a exercitat. Di s t i nsu l conf eren-
^iar scoate în eviden^â principalele s t i l u r i aie
a r h i t e c t u r i i armenesti, astfel ca stilul de cons-
t r u c f i un e ordinar, s t i l u l de ornemantatae, stilul
religios, stilul po l i t i c si économie si în sfârsit cel
m i l i t a r . Toatâ aceastâ arhitectura armeneascâ se
întinde pe o scarâ, mergând d i n secolul a l IV- l ea
pânâ în secolul al X l V - l e a al erei noastre. I n
s p r i j i nu l explicatjilor, d. prof. Macler prezintâ
u n numâr de proec,|iuni, ce intereseazâ foarte
mu l t aud i t o r u l .
TROIS CONFÉRENCES SUR L'ARMÉNIE
12*
Fonds A.R.A.M