206
TROIS CONFERENCES SUR L ' A R M É N I E
I n ceeace priveste p i c t u r a , ma i aies p i c t u r i l e
murale, ele nu au o mare desvoltare în Armen i a
si
au fost introduse în deosebi sub influença
sirianâ si bizantinâ; frescele care s'au descoperit
într'unele mânâstiri d i n Eg i p t , scot la ivealâ
nume de p i c t o r i armeni.
Sculptura armeanâ împrumutâ mo t i ve l e sale
re^elelor de ceaprazerie, si se remarcâ galoane
împletite, cari încadreazâ panourile si fac bo r -
dura dealungul frizelor. Cât priveste colorarea si
caligrafia manuscriselor, ea dateazâ poate d i n
secolul a l V I I si V I I I a l erei noastre, dar nu
se cunosc astâzi manuscrise armene copiate
înainte de anu l 887; aceasta este
Tetraevanghelia,
zisâ delà Moscova.
Vo r b i nd despre muzicâ, conferenjiarul afirmâ
câ ea a fost desigur cultivatâ delà început în
Armen i a , dar n u exista probe. I n evul mediu
imnu r i l e religioase se înmult^esc- mu l t
si
ma i
târziu în secolul a l X I I I , Baba Hamb a r t z un i an
fâcu o reforma muzicalâ si introduse oarecare
régule, care furâ în gênerai adoptate dupa
moartea sa. I n sfârsit d-sa a evocat opéra mu z i -
cograficâ de p r i mu l o r d i n a l u i
P. Komilas
si dâ,
dupa acest savant,
detalii pre^ioase
si interesante
asupra muzicei populare a armenilor.
Fonds A.R.A.M