EXTRA I T S D E L A PRESSE
205
r i u , poate i nven t a t e chiar de câtre armeni. L a
fel covoarele erau célèbre în secolul a l V I I si
V I I I al erei noastre. I n ceeace priveste b r o -
deriile si dantelele armenesti, ele s'au bucura t în
totdeauna de o reputatàe meritatâ si universalâ.
I n sfârsit, faiant^ele armenesti erau cunoscute
p r e t u t i nd e n i si numeroase exemple d i n t r e ele
sunt semnate eu nume de maestri armeni.
P r i n t r e artele
majore,
se analiseazâ succesiv
de câtre conferent^iar, arhitectura, sculptura,
p i c t u r a si muzica.
Ar h i t e c t u r a religioasâ a fost studiatà în mo d
pa r t i cu l a r de câtre i s t o r i c i i de artâ si s'a ajuns
la rezultate destul de satisfâcâtoare, în ceeace
priveste influen^ele pe care le-a suferit, precum
si acelea pe care le-a exercitat. Di s t i nsu l confe-
ren|iar scoate în evident^â principalele s t i l u r i
aie arhitecturei armenesti, astfel ca s t i l u l de
construcjiune ordinar, stilul de ornamenta^ie,
stilul religios, s t i l u l po l i t i c si économie si în
sfârsit s t i l u l m i l i t a r . Toatâ aceastâ arhitectura
armeneascâ se întinde pe
o
scarâ, mergând d i n
secolul al I V pânâ în secolul al X I V al
erei
noastre. I n s p r i j i nu l exp l i ca t i un i l o r
d. prof.
Ma –
cler prezintâ
u n numâr
de proec^iuni, care
intereseazâ, foarte mult auditoriul.
TROIS CONFÉRENCES SUR L'ARMÉNIE
12
Fonds A.R.A.M