236
TROIS CONFÉRENCES SUR L ' A R M É N I E
pânâ în secolul a l X l V - l e a a l erei noastre. I n
s p r i j i nu l explica^iilor, d. prof. Macler prezintâ
un numâr de proec^iuni, ce intereseazâ foarte
mu l t aud i t o r i u l .
Aceste proiect^iuni reprezintâ f alnicile r u i n i aie
capitalei A n i a Bagratizilor, catedrala, bisericile,
t r i b un a l u l , resturi de omame n t a t j i si s cu l p t ur i
artistice cari dénota starea de înflorire a arhitec-
t u r e i armene.
I n ce priveste p i c t u r a , ma i aies p i c t u r i l e m u –
rale, ele n ' au mare desvoltare în Armen i a si au
fost introduse ma i aies sub influença sirianâ si
bizantinâ; frescele, ce s'au descoperit într'unele
mânâstiri d i n Eg i p t , scot l a ivealâ nume de p i c -
t o r i armeni.
Sculptura armeanâ împrumutâ mo t i ve l e sale
re^elelor de ceaprâzârie si se remarcâ galoane
împletite cari încadreazâ panourile çi fac bo rdura
dealungul frizelor.
Cât prives-ste colorarea si caligrafia manus c r i -
selor, ea dateazâ poate d i n secolele a l VH - l e a çi
VH I - l e a aie erei noastre, dar n u se cunosc astâzi
manuscrise armene copiiate înainte de anu l 887.
Aceastâ este tetraevanghelia zisâ de la Moscova.
Vo r b i nd despre muzicâ, conferent^iarul afirmâ
câ ea a fost desigur cultivatâ de la început în
Fonds A.R.A.M