EXTRA I T S D E L A PRESSE
221
l o r ce fâcu.bibliotecelor si depositelor de arhive
d i n Europa, d. Macler a relevât prezen|a ma i
mu l t o r documente de artâ armeneascâ, cari des-
chid un orizont eu t o t u l nou pen t ru cei cari se
intereseazâ de cbestiunile de artâ în gênerai si
în particular de arta orientalâ. Chestiunea i n f l u -
ent^elor suferite sau exercitate de diferitele c i v i l i -
z a t i i , orientale si occidentale,este încâ foarte con-
troversatâ. Mu l t e elemente de informatàuni l i p -
sesc pânâ acum. Publicatiile pe cari d. Macler le-a
consacrât artei armene vor c on t r i bu i poate la e l u -
cidarea cel pu t i n a unei pârt^i a acestei chestiuni.
I n fine, ime d i a t dupa râzboi, în iarna anu l u i
1919-1920,
d . Macler fonda, împreunâ eu ami cu l
sâu, d. profesor A . Meillet, Société des études
Arméniennes, care are de scop de a se ocupa de
toate s t ud i i l e referitoare la lumea armeanâ;
aceastâ societate publicâ, eu începere d i n anul
1920,
o Revistâ a Studiilor Armenesti, apârând
de doua o r i pe lunâ, si unde se trateazâ despre
toate chestiile literare, artistice, stiintifice, rela–
t i v e la nat;iunea armeanâ. Aceastâ revistâ are
nevoie de a j u t o r u l mo r a l si material al t u t u r o r
armenilor si a l t u t u r o r armenofililor, spre a putea
duce la bun sfârsit sarcina ce si-a da t .
I n afarâ de activitatea sa stiintificâ si literarâ,
Fonds A.R.A.M