198
TROIS CONFÉRENCES SUR L ' A R M É N I E
zinta un numâr de proec^iuni, care intereseazâ
foarte mu l t aud i t o r i u l .
I n ceeace priveste pictura, ma i aies p i c t ur i l e
murale, ele nu au o mare desvoltare în Armen i a
si au fost introduse ma i aies sub influença sirianâ
si bizantinâ, frescele care s'au descoperit într'-
unele mânâstiri d i n Eg i p t , scot la ivealâ nume
de p i c t o r i armeni.
Sculptura armeanâ împrumutâ mo t i ve l e sale
re^elelor de ceaprazerie, si se remarcâ galoane
împletite cari încadreazâ panourile si fac bor-
dura dealungul frizelor. Cât priveste despre co-
loarea si caligrafia manuscriselor, ea dateazâ
poate d i n secolul al V I I si V I I I a l erei noastre,
dar n u se cunosc astâzi manuscrise armene
copiate înainte de anul 887, aceasta este t e t r a -
evanghelia, zisâ, delà Moscova.
Vo r b i nd despre muzicâ, conferen^iarul afirmâ
câ ea a fost desigur cultivatâ delà început în
Armen i a , dar nu exista probe. I n evul mediu
imnu r i l e religioase se înmultesc mu l t si ma i
târziu în secolul a l X V I I I , Baba Hamb a r t z u -
nian fâcu o reforma muzicalâ si introduse oare-
cari régule, care furâ în gênerai adoptate dupa
moartea sa. I n sfârsit d-sa a evocat opéra mu z i -
cograficà de p r i mu l o r d i n al l u i P. Ko mitas si
Fonds A.R.A.M